După organizarea pe dealul Bobâlna a tabereifortificate a armatei insurgenţilor, formată din ţăraniiobagi, unii locuitori ai oraşelor, lucrători de la ocne, precum şi din elemente ale micii nobilimi, reprezentanţii răsculaţilor trimişi în tabăra nobiliarăpentru a duce tratative au fost executaţi din ordinulvoievodului Ladislau Csaky, fapt ce a declanşatlupta.

Lupta de la Bobâlna a avut loc la sfârşitul lunii iunie1437 şi s-a încheiat cu victoria răsculaţilor asupranobilimii, fiind cea dintâi mare biruinţă a ţăraniloriobagi - români, maghiari şi saşi -, sprijiniţi de orăşenimea săracă, de lucrători de la ocnele din Dej, Sic, Cojocna şi de mica nobilime, indică lucrarea"Istoria României în date" (Editura Enciclopedică, 2003). Izvoarele contemporane nu precizează ziuaacestei mari bătălii, desfăşurată pe la sfârşitul luniiiunie 1437, menţionează şi istoricul Ştefan Pascu, înlucrarea sa "Bobâlna" (Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1963).

Oastea nobiliară, adunată şi ea, a pregătit ataculîmpotriva ţărănimii, iar unii dintre tinerii baroni şinobili, dorind să grăbească începerea lupteiîmpotriva ţăranilor, au năvălit asupra acestora. Ţăranii, îndârjiţi, erau gata de luptă, hotărâţi să-şicâştige pe calea armelor drepturile încălcate. ("Bobâlna", Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1963).

Atacul a avut loc chiar pe dealul Bobâlna. Ţăranii au aşteptat apropierea oastei feudale care, pe măsurăce se apropia, a fost înconjurată din toate părţile. Cercul s-a strâns tot mai mult, astfel încât nobilimeaa ajuns prinsă între şanţurile ce înconjurau tabăra de la Bobâlna şi ţărănimea care venea în iureş năvalnicde pe dealurile şi văile din împrejurimi, arată istoriculŞtefan Pascu în lucrarea amintită. Oastea nobiliarăa fost atacată din faţă şi din părţi. Călărimea nobililora fost prinsă între metereze şi şanţ. Nobilii în armurigrele se mişcau greoi, încât topoarele, furcile, coasele ţăranilor i-au secerat. Lanţul de care şicăruţe ce înconjura tabăra a constituit o altă piedicăpentru oastea nobiliară.

Prinsă între valea Bobâlna şi Valea Peşterii, armatafeudală a fost înconjurată, fapt recunoscut de însuşiepiscopul Gyorgy Lepes, care a nimerit în încercuire. Lupta a continuat cu îndârjire de ambele părţi. Cetele nobiliare scăpate din acest unghi au fostprinse apoi în altul, format din valea Bobâlna şi a Someşului Mic. Au căzut mulţi morţi şi răniţi de ambele părţi, dar mai ales de partea nobililor. La lupta de la Bobâlna au participat, în primul rând, ţărănimea din părţile nordice ale Transilvaniei, apoilucrătorii de la ocnele de sare de la Dej, Sic, Cojocna, orăşenii din Dej şi Cluj, mica nobilime din aceleaşi părţi someşene. Dintre cele 11 căpetenii ale răscoalei, pomenite în înţelegerea dintre ţărani şinobili, unii erau în mod cert iobagi simpli sau juzisăteşti, tot iobagi: Ladislau Byro, judele Vincenţiu, Anton din Bogata Ungurească, Anton din Deuş, un orăşan, Ioan, fiul lui Iacob din Cluj, un târgoveţ saulucrător de la ocne, Toma cel Mare din Sic, un mic nobil, Pavel cel Mare din Voievodeni, stegarul(vexillifer) răsculaţilor, ş.a. ("Bobâlna", EdituraŞtiinţifică, Bucureşti, 1963).

Răsculaţii au ieşit biruitori datorită avantajului oferitde teren, de superioritatea lor numerică şi de dreptatea cauzei lor, se subliniază în vasta lucrare"Istoria românilor" apărută sub egida AcademieiRomâne (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2001). După bătălie au început tratativele întrereprezentanţii nobililor şi ai răsculaţilor. Nobilii au fost nevoiţi să accepte condiţiile formulate de ţărani. Tratativele au durat câteva zile, pentru ca, la finelelunii iunie, înţelegerea dintre nobili şi ţărani să fie încheiată, iar la 6 iulie 1437 să fie adeverită de conventul mănăstirii de la Cluj-Mănăştur. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; editor: Liviu Tatu, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: (c) cunoastelumea.ro