Istoriografia românească a considerat că anul 1964 a adus un mare gest eroic şi patriotic din partea conducerii de la Bucureşti prin respingerea cu înverşunare a prevederilor Planului Valev. Tratatele ştiinţifice şi manualele de istorie sunt pline de poveşti despre cum România a înfruntat Moscova prin vocea specialistului în economie Costin Murgescu, cel ce astăzi este apreciat de către Academia Română drept un mare şi renumit savant. Oare nu cumva se ascunde şi aici o minciună a propagandei comuniste şi avem în faţă o mare mistificare cu rezultate deosebite după decenii?

Ideea de bază a dezbaterilor presupus ştiinţifice a constat în denigrarea tuturor tezelor elaborate de specialistul în geografie Emil Borisovici Valev şi s-a ajuns astăzi să se spună că respectiva persoană dorea destrămarea României populare şi transformarea resturilor într-un rezervor de produse agricole pentru lagărul socialist.

Liderii de la Kremlin s-au temut de aciditatea celor de la Bucureşti şi au bătut în retragere. „Specialiştii” ce comentează cu elan patriotic tema trec cu vederea un mic detaliu al întregii dezbateri: Moscova nu mai avea chef de tensiuni interne în lumea comunistă din cauza complicaţiilor din Cuba şi ale celor cu China lui Mao.

Experţii în economie şi geografie erau chemaţi să găsească nişte idei geniale pentru ca sistemul socialist de producţie să se urnească ca să asigure hrănirea populaţiei şi, mai ales, a armatelor supradimensionate. Complexele de producţie propuse nu numai de către Valev urmau să treacă dincolo de sârma ghimpată a ţarcurilor naţionale şi să aducă beneficii ca-n lumea capitalistă.

Autorul spunea clar că graniţele nu vor fi afectate şi dădea ca exemplu de perfectă colaborare ridicarea hidrocentralei de la Porţile de Fier, baza electrificării industriei româneşti. Combinatul metalurgic de la Galaţi era definit drept sursa de metal pentru industria constructoare de maşini din România, minereu de fier şi cărbune urmând să sosească din Uniunea Sovietică. Este interesant de subliniat că Emil Borisovici Valev n-a scris un cuvinţel împotriva politicilor de industrializare duse de conducerea de la Bucureşti.

Nikita Hruşciov era îngrozit de mlaştina în care intrase sistemul industrial proiectat de către Iosif Vissarionovici Stalin. Anul 1963 a fost marcat de o recoltă slabă şi au fost vândute 520,3 tone de aur pentru hrănirea gurilor lacome şi pretenţioase din mediul urban al Uniunii Sovietice. Cea mai mare rezervă de metal preţios a României n-a atins 140 de tone.

Sursa/Historia.ro