La data de 1 septembrie 1939, trupele germane au invadat Polonia, moment care reprezintă declanșarea blitzkrieg-ului, „războiul fulger”, în Europa. În mai puțin de o lună, armata poloneză era înfrântă;mai mult decât atât, la 17 septembrie ea a fost luată prin surprindere și de o invazie sovietică.

Mobilizarea Armatei Roșii la granița cu Polonia a început pe 7 septembrie. Ordinul de atac a fost semnat două zile mai târziu, însă data invaziei a fost amânată până pe 17 septembrie. Înainte de invadarea Poloniei, Stalin a avut grijă să emită o declarație în care spunea că Uniunea Sovietică intervine pentru a apăra etnicii ucraineni și bieloruși de atacul german. Pe 17 septembrie, la ora 2 dimineața, ambasadorul german de la Moscova, Friedrich Werner von der Schulenburg, s-a întâlnit cu Molotov și Stalin, fiind informat că Armata Roșie va invada Polonia peste câteva ore.

Cei trei au convenit cu privire la conținutul notei informative, care urma să îi fie înmânată ambasadorului polonez de la Moscova, Waclaw Grzybowski, iar Stalin a acceptat obiecțiile lui Schulenburg cu privire la textul declarației publice, modificând unele pasaje pentru a mulțumi Germania. În nota înmânată ambasadorului Grzybowski se spunea că Varșovia a căzut, iar Guvernul polonez nu mai este funcțional, așa că tratatele sovieto-poloneze își încetează valabilitatea, această situație reprezentând o amenințare pentru siguranța URSS.

Mai mult, Guvernul sovietic nu putea să-i lase fără apărare pe etnicii ucraineni și bieloruși, iar Armata Roșie va interveni pentru a-i proteja. Formulările alese cu grijă în aceste documente erau menite să justifice agresiunea sovietică asupra Poloniei în ochii simpatizanților comuniști, dar și să influențeze opinia publică din URSS și din străinătate.

Sursa/Historia.ro